Toate definitiile

SĂPTĂMÂNA TĂRCÁTĂ s. v. cârneleagă, harţi.

TĂRCÁT, -Ă, tărcați, -te, adj. (Reg.) Cu pete de diferite culori (nearmonizate), pestriț, bălțat; dungat, vărgat. – Cf. magh. tarka.

TĂRCÁT adj. 1. v. bălţat. 2. v. vărgat.

tărcát (-tă), adj. – Pestriț, pătat cu două culori. – Var. Mold. tarcat. Mag. tarka (Miklosich, Fremdw., 131; Cihac, II, 532; Tiktin; Drăganu, Dacor., V, 338). – Der. tărcătură, s. f. (pată de culoare; combinație de două culori).

tarcát, -ă adj. (ung. tarka, tarcat. D. rom. vine rut. tarkátiĭ și terkátiĭ. V. tărcuș, terchea-, țarcă). Est. Cu doŭă saŭ maĭ multe colorĭ [!]: haĭne tarcate, motan tarcat. – Spre sud. tărcat.

tărcat, V. tarcat.

*tărcát adj. m., pl. tărcáți; f. tărcátă, pl. tărcáte