Toate definitiile

TĂRĂGĂNEÁLĂ, tărăgăneli, s. f. Faptul de a (se) tărăgăna; amânare continuă, tărăgănare. [Var.: tărăgăiálă s. f.] – Tărăgăna + suf. -eală.

TĂRĂGĂNEÁLĂ s. v. tergiversare.

Tărăgăneală ≠ grabă

tărăgăneálă, -ănésc, -néz, -ăĭală-, -ăĭesc, V. trăgăn-.

tărăgăneálă s. f., g.-d. art. tărăgănélii; pl. tărăgănéli

trăgăneálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a trăgăni. – Și străgăn-, tărăgăn- și tărăgăĭală.