Toate definitiile

VERIGHÉTĂ, verighete, s. f. Inel de metal (prețios, fără pietre) purtat ca simbol al legăturii dintre logodnici sau soți. – Verigă + suf. -etă. Cf. ngr. verghéta.

VERIGHÉTĂ s. inel, (pop.) verigă, (prin Ban.) burmă. (E însurat şi poartă ~.)

VERIGHÉTĂ s.f. Inel de metal (prețios) purtat pe deget ca simbol al legăturii dintre logodnici sau soți. [< it. verghetta, după verigă].

verighétă s. f., g.-d. art. verighétei; pl. verighéte

verigúță f., pl. e. Verigă mică. Inel de logodnă (numit ob., dar vulgar) verighetă, pl. e (Rebr. 195).