Toate definitiile

VERIȘÓR, -OÁRĂ, verișori, -oare, s. m. și f. Diminutiv al lui văr. – Văr + suf. -ișor.

VERIŞÓR s. văr, (pop. şi fam.) veric, verişcan, (Maram.) verincel. (Sânt ~i primari.)

VERIŞOÁRĂ s. vară, (reg.) văruşană, vericea, vericică, verişană, verişcană, (Munt.) şoală. (Sânt ~e primare.)

verișór s. m., pl. verișóri

verișór, -oáră s. (dim. d. văr. D. rom. vine ung. vérsár și vésár). Vest. Văr. – În est, ob. văr.