Toate definitiile

VESTÍ, vestesc, vb. IV. 1. Tranz. A aduce la cunoștință, a face cunoscut; a înștiința, a anunța, a informa. ♦ A face să se prevadă; a prevesti. 2. Refl. A-și face cunoscută, simțită existență sau prezența. 3. Refl. (Înv.) A deveni vestit, faimos. ♦ Tranz. A socoti pe cineva drept..., a considera ca...; a aprecia. – Din veste.

VESTÍ vb. 1. v. informa. 2. v. comunica. 3. v. anunţa. 4. a anunţa, a încunoştinţa, a înştiinţa, (înv.) a publica, a publicarisi, a publicălui, a publicui. (A ~ ceva cuiva.) 5. v. prezice. 6. v. prevesti.

VESTÍ vb. v. deosebi, difuza, distinge, duce, evidenţia, ilustra, împrăştia, înscăuna, întinde, întrona, învesti, lăţi, numi, proclama, propaga, pune, răspândi, re-marca, singulariza, transmite, unge.

vestí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vestésc, imperf. 3 sg. vesteá; conj. prez. 3 să vesteáscă

vestésc v. tr. (d. veste). Anunț, înștiințez, duc orĭ trimet [!] veste: l-am vestit să vie, ĭ-am vestit biruința. V. refl. S´a vestit că sosește. – În Bibl. 1688 des și vestuĭesc.

învắsc, -văscút, a -véște și (în)veștésc v. tr. (lat. investire, a îmbrăca, d. vestis, veșmînt, haĭnă; it. vestire, pv. sp. pg. vestir, fr. vêtir. – Învăsc, înveștĭ, învește, să învească, întocmaĭ ca cresc). Vechĭ. Azĭ lit. (numaĭ formele´n -uĭ, ut). Îmbrac: un prunc învăscut în scutice [!]. Fig. Poet. Învăscut în raze, înconjurat de raze. Refl. Ignoranța se învăscuse într´înșiĭ (Petrașcu, Fig. lit. contemp. 205), păcatu s´a învăscut în om.

veștésc, V. învăsc.