Toate definitiile

VIERSUÍ, viersuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A cânta, a îngâna un cântec. – Viers + suf. -ui.

VIERSUÍ vb. v. cânta, executa, interpreta, intona.

viersuí (a ~) (a cânta) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vier­suiésc, imperf. 3 sg. viersuiá; conj. prez. 3 să viersuiáscă

vĭersuĭésc și ve- v. intr. și tr. (d. vĭers). Pop. Glăsuĭesc. – Și verș-.