Toate definitiile

VIITORÍME s. f. 1. (Înv.) Viitor (II 1). 2. Oamenii din viitor, generațiile viitoare; posteritate. [Pr.: vi-i-] – Viitor + suf. -ime.

VIITORÍME s. posteritate, viitor, (înv.) viitorie. (~ va aprecia eforturile noastre.)

viitoríme (înv.) (vi-i-) s. f., g.-d. art. viitorímii

viitoríme f. (d. viitor). Oameniĭ care vor fi, posteritate, urmașĭ. Timpu viitor: pe viitorime.