![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileVINOVÁT, -Ă, vinovați, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care are o vină, care a săvârșit o greșeală, o faptă pedepsită de lege, o abatere de la datorie sau de la morală; culpabil; pasibil de o pedeapsă. 2. (Despre faptele, comportările etc. oamenilor) Care este în afară de lege sau de bunele moravuri, care nu poate fi îngăduit, permis; nepermis. – Din sl. vinovatŭ. VINOVÁT adj. 1. (JUR.) culpabil, (înv.) culpeş, greşit. (Arestatul a fost găsit ~.) 2. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, nepermis, regretabil, reprobabil, ruşinos, urât, (livr.) reprehensibil, (înv.) ocarnic, ocărâtor, ruşinător. (O faptă ~.) Vinovat ≠ candid, inocent, nevinovat vinovát adj. m., pl. vinováți; f. vinovátă, pl. vinováte vinovát, -ă adj. (vsl. vinovatĭ, autor; bg. vinovat, vinovat; rus. vinovátyĭ). Culpabil, de vină, care a comis o greșală [!] orĭ un delict. |