Toate definitiile

VINĂRÍT, vinărituri, s. n. (Înv.) Vinărici. – Vin + suf. -ărit.

VINĂRÍT s. (IST.) vinărici. (~ul era o dare percepu-tă în vin.)

vinărít s.n. (înv.) 1. bir pe vin, pe podgorii, vinărici. 2. viticultură.

vinărít s. n., pl. vinăríturi

vinărít n., pl. urĭ (d. vin). Vinăricĭ (bir). Viticultură.