Toate definitiile

VIRGINÁL, -Ă, virginali, -e, adj. 1. De virgină (1), de fecioară; feciorelnic, virgin. 2. Fig. Candid, pur. [Var.: (înv. și pop.) verginál, -ă adj.] – Din fr. virginal, lat. virginalus.

VIRGINÁL adj. v. inocent.

VIRGINÁL s.n. Vechi instrument muzical cu taste, asemănător spinetei, folosit mai ales în Anglia pe timpul reginei Elisabeta I. [Cf. fr., it. virginale, engl. virginal].

VIRGINÁL, -Ă adj. 1. De fecioară, fecioresc, virgin. 2. (Fig.) candid, pur, curat. [Var. verginal, -ă adj. / < lat. virginalis, cf. fr. virginal]

VIRGINÁL¹ s. n. vechi instrument muzical cu taste, asemănător spinetei, în Anglia în sec. XV-XVII. (< fr., it. virginale, engl. virginal)

VIRGINÁL², -Ă adj. 1. de fecioară; virgin. 2. (fig.) candid, pur. (< fr. virginal, lat. virginalis)

virginál¹ adj. m., pl. virgináli; f. virginálă, pl. virginále

virginál² s. n., pl. virginále

*virginál, -ă adj. (lat. virginalis). De virgină. Adv. Ca o virgină.