Toate definitiile

VITEJÍ vb. v. haiduci.

VITEJÍ, vitejesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A se lupta vitejește; (pop.) a haiduci. – Din viteaz².

2) vitejésc v. intr. (d. viteaz; vsl. vitenžiti, a învinge). Trăĭesc ca viteaz, fac vitejiĭ. V. refl. Iron. Mă arăt viteaz, mă voĭnicesc (fără să fiu orĭ fără să fie nevoĭe).