Toate definitiile

VÂJÂITÓR, -OÁRE, vâjâitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care vâjâie. 2. S. f. Zbârnâitoare (la zmeul cu care se joacă copiii). [Pr.: -jâ-i-. – Var.: (reg.) vâjiitór, -oáre adj.] – Vâjâi + suf. -tor.

VÂJÂITÓR adj. 1. şuierător. (Un vânt ~.) 2. v. ţiuitor.

vâjâitór (-jâ-i-) adj. m., pl. vâjăitóri; f. sg. și pl. vâjâitoáre

VÂJÂITÓR, -OÁRE, vâjâitori, -oare, adj. 1. Care vâjâie. [Pr.: -jâ-i-. – Var.: (reg.) vâjiitór, -oáre adj.] – Vâjâi + suf. -tor.