Toate definitiile

VÂLCEÁ, vâlcele, s. f. 1. Vale îngustă și puțin adâncă, cu fundul aproape plat și cu versantele în pantă ușoară; vâlcică. 2. Pârâu mic de-a lungul unei vâlcele (1). – Lat. *vallicella (= vallicula).

VÂLCEÁ s. (GEOGR.) vâlcică. (O ~ puţin adâncă.)

vâlceá / vâlcícă s. f., art. vâlceáua / vâlcíca, g.-d. art. vâlcélei; pl. vâlcéle, art. vâlcélele

vălceá, vîlceá și -cícă f., pl. ele (lat. *vallĭcella îld. vallicula, dim. d. vallis, vale; it. vallicella, pv. vaucel, sp. vallecillo, vallecico. Cp. cu ulcea). Vale mică, văĭoagă.

vîlceá, V. vălcea.