Toate definitiile

VĂIERÁT s. v. boceală, bocire, bocit, căina-re, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văită-tură.

VĂIERÁT², -Ă, văierați, -te, adj. (Rar) Care se vaieră, se tânguiește. – V. văiera.

VĂIERÁT¹ s. n. (Rar) Văierare. – V. văiera.