Toate definitiile

VĂITÁRE, văitări, s. f. Faptul de a (se) văita; strigăt de suferință; lamentare; vaiet, văitătură. [Var.: văietáre s. f.] – V. văita.

VĂITÁRE s. v. văitat.

văitáre (văi-) s. f., g.-d. art. văitắrii; pl. văitắri