Toate definitiile

VĂITĂTÚRĂ, văitături, s. f. Văitare. [Var.: văietătúră s. f.] – Văita + suf. -ătură.

VĂITĂTÚRĂ s. v. văitat.

văitătúră (văi-) s. f., g.-d. art. văitătúrii; pl. văitătúri