Toate definitiile

SMOÁLĂ s. f. Substanță neagră, vâscoasă, casantă, care rămâne de la distilarea păcurii sau a gudronului de cărbuni și care se întrebuințează la pavaje, în industria chimică etc. – Din sl. smola.

SMOÁLĂ s. (reg.) zeft, (prin Munt. şi Mold.) catran, (Ban.) pec. (Un cazan cu ~.)

smoálă s. f. – Gudron, catran. – Var. zmoală, Mold. șmoală și der. Sl. (bg., sb., pol.) smola (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 352; Conev 42). – Der. smoli, vb. (a unge cu smoală, a cătrăni; refl., a se prăji, a se pîrli), din sl. smoliti; smolit, adj. (uns cu smoală; oacheș, brunet); smolniță, s. f. (loc, pămînt argilos), din sb. smolnica (Scriban).

smoálă s. f., g.-d. art. smoálei

smoală f., fără pl. (vsl. bg. sîrb. smola, rus. smolà). Bitum. – Și șmoală (Cov.).

șmoálă, V. smoală.

smoală f., fără pl. (vsl. bg. sîrb. smola, rus. smolà). Bitum. – Și șmoală (Cov.).