Toate definitiile

SOÁȚĂ, soațe, s. f. 1. (Astăzi rar) Soție, nevastă. 2. (Înv.) Tovarășă; colaboratoare; prietenă. 3. (Înv.) Persoană, obiect, faptă asemănătoare alteia; pereche. – Lat. socia.

SOÁŢĂ s. v. amică, asociată, colaboratoare, însoţitoare, nevastă, părtaşă, pereche, prietenă, soţie, tovarăşă.

soáță (rar) s. f., g.-d. art. soáței; pl. soáțe

soáță f. (d. soț). Rar azĭ. Tovarășă. Soție (nevastă).

șoátă, V. șotie.

șótie f. (cp. cu șoaldă, șodenie și cu rut. šurka, glumă). Mold. Munt. Poznă, farsă, păcăleală: a face cuĭva o șotie. – Și șoată, pl. e (Nț.).