Toate definitiile

ABNEGÁȚIE s. f. Devotament (dus până la sacrificiu); abnegare. ♦ Renunțare; sacrificiu voluntar. – Din fr. abnégation.

ABNEGÁŢIE s. v. devotament.

abnegáție (abnegáții), s. f. Devotament. – Var. abnegare. < Fr. abnégation. Der. s-a format pe baza unui model verbal a abnega, care nu se folosește.

ABNEGÁȚIE s.f. Devotament extrem. ♦ Renunțare, sacrificiu voluntar. [Var. abnegațiune s.f. / < fr. abnégation, cf. lat. abnegatio].

abnegáție (-ți-e) s. f., art. abnegáția (-ți-a), g.-d. abnegáții, art. abnegáției

abnegațíe s. f. devotament dus până la sacrificiu. (< fr. abnégation, lat. abnegatio)

ABNEGÁȚIE s. f. Devotament (dus până la sacrificiu). – Fr. abnégation (lat. lit. abnegatio, -onis).

*abnegațiúne f. (lat. abnegátio, -ónis). Renunțare la orĭ-ce avantaj orĭ deșertăciune (lepădare de sine). – Și -áție.