Toate definitiile

ANTROPOPITÉC, antropopiteci, s. m. Maimuță conisderată precursorul omului. – Din fr. anthropopithèque.

ANTROPOPITÉC s.m. (Pal.) Animal asemănător unei maimuțe considerat ca precursor al omului. [Pl. -ci. / < fr. anthropopithèque, cf. gr. anthropos – om, pithekos – maimuță].

ANTROPOPITÉC s. m. maimuță considerată strămoș al omului. (< fr. anthropopithèque)

antropopitéc s. m., pl. antropopitéci