Toate definitiile

AREOMÉTRU, areometre, s. n. Aparat care servește la determinarea densității unui lichid sau a concentrației unei soluții. [Pr.: -re-o-] – Din fr. aréomètre.

AREOMÉTRU s.n. (Fiz.) Aparat pentru determinarea densității lichidelor. [Pron. -re-o-. / < fr. aréomètre, cf. gr. araios – subțire, metron – măsură].

AREOMÉTRU s. n. instrument folosit în areometrie. (< fr. aréomètre)

AREOMÉTRU, areometre, s. n. Instrument care servește la determinarea densității unui lichid sau a concentrației unei soluții. [Pr.: -re-o-] – Fr. aréomètre.

*areométru n., pl. e (vgr. araiós, rar, și métron, măsură). Fiz. Instrument de măsurat densitatea lichidelor.

areométru (-re-o-me-tru) s. n., art. areométrul; pl. areométre