Toate definitiile

ASOCIÁȚIE, asociații, s. f. 1. Grupare de persoane creată pentru a atinge un scop comun și organizată pe baza unui statut. 2. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viață. 3. Grupare de molecule, de stele etc. cu însușiri comune. Asociație moleculară. 4. Proprietate a psihicului de a lega între ele mai multe imagini senzoriale, idei etc., apariția unei reprezentări atrăgând în conștiință o altă reprezentare asemănătoare sau întâlnită anterior; legătură între reprezentări, idei etc. pe baza acestei proprietăți. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. association.

ASOCIÁŢIE s. 1. v. asociere. 2. (concr.) societate, (înv.) reuniune. (~ legal constituită.)

Asociaţie ≠ disociaţie

ASOCIÁȚIE s.f. 1. Asociere, unire, întovărășire. 2. Grupare, uniune constituită printr-un statut, în vederea unui anumit scop. 3. (Psih.) Legătură între reprezentări, idei etc., reflectare a legăturii reciproce dintre obiecte și fenomene ale realității; calitate a fenomenelor psihice de a se uni în câmpul conștiinței. 4. (Biol.) Comunitate de plante caracterizată prin condiții ecologice specifice. 5. (Chim.) Asociație moleculară = grupare de două sau mai multe molecule identice. [Pron. -ci-a-. / < fr. association, it. associazione, lat. associatio].

ASOCIÁȚIE s. f. 1. asociere, unire, întovărășire. ◊ (biol.) grupare a indivizilor unei singure specii sau ai unor specii diferite. 2. grupare, unire constituită printr-un statut. 3. legătură specifică între două sau mai multe procese și produse psihice (reprezentări, idei, sentimente etc.). 4. (chim.) ~ moleculară = grupare de două sau mai multe molecule identice. (< fr. association)

ASOCIÁȚIE, asociații, s. f. 1. Grupare creată în vederea unui scop comun și organizată pe baza unui statut. 2. Proprietate a fenomenelor psihice de a se atrage între ele și de a se grupa unele cu altele în câmpul conștiinței; legătură între reprezentări, datorită căreia o imagine, odată ivită în conștiință, aduce o alta, prin asemănare sau contrast. 3. Unire în grupuri a moleculelor unor substanțe. [Pr.: -ci-a-] – Fr. association.

*asociațiúne f. (lat. associátio, -ónis). Unire p. un interes comun, tovărășie, grupare. Fig. Legare: asociațiunea ideilor. – Și -áție.

asociáție (-ci-a-ți-e) s. f., art. asociáția (-ți-a), g.-d. art. asociáției; pl. asociáții, art. asociáțiile (-ți-i-)