Toate definitiile

ATÓNIC, -Ă, atonici, -ce, adj. Aton (1). – Din fr. atonique.

ATÓNIC adj. (MED.) aton. (Ţesut ~.)

Atonic ≠ tonic

ATÓNIC, -Ă adj. Atins de atonie; lipsit de putere, de vlagă; aton (1). [< fr. atonique].

ATÓNIC, -Ă adj. aton (1). (< fr. atonique)

ATÓNIC, -Ă, atonici, -e, adj. Aton¹. – Fr. atonique.

*atónic, -ă adj. (d. atonie. V. tonic). Care rezultă din atonie.

atónic adj. m., pl. atónici; f. atónică, pl. atónice