Toate definitiile

BAVEȚÍCĂ, bavețele, s. f. Diminutiv al lui bavetă; bărbiță (1). – Bavetă + suf. -ică.

BAVEŢÍCĂ s. bavetă, bărbiţă, (rar) bărbie. (~ se pune la gâtul copiilor mici, când mănâncă.)

bavețícă s. f., g.-d. art. bavețélei; pl. bavețéle, art. bavețélele