![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileBEÚŢĂ s. v. cremene, silex. béuță (béuțe), s. f.- Piatră, pietricică de rîu. Sb. bioce „alb, albeață” (DAR). Se folosește în Trans. BEÚȚĂ, beuțe, s. f. (Reg.) Pietricică albă și rotundă care se găsește prin râuri. – Din sl. bioce. béuță (beu-) s. f., g.-d. art. béuței; pl. béuțe |