Toate definitiile

BOURÉL, -EÁ, bourei, -ele, s. m., adj. 1. S. m. Diminutiv al lui bour (1). 2. Adj. Cu coarne ca ale bourului (1); bourean. 3. S. m. Melc (1). – Bour + suf. -el.

BOURÉL s. v. gasteropod, gastropod, melc, pitulice, rădaşcă, răgace.

bourél² (bou mic, melc) (bo-u-) s. m., pl. bouréi

BOURÉL¹, bourei, s. m. 1. Diminutiv al lui bour (1). 2. (Reg.) Melc.

BOURÉL², -EÁ, bourei, -ele, adj. Cu coarne ca ale bourului (1). – Din bour + suf. -el.

bourél m., pl. eĭ. Bourean, boŭ drăgălaș. Sfredeluș, o pasăre. Melc, culbec (în jocurile copiilor).

!bourél¹ (bo-u-) adj. m., pl. bouréi; f. boureá, pl. bouréle