Toate definitiile

BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e, adj. (Înv.) Care strălucește ca briliantul (1).[Pr.: -li-an-] – Din briliant.

BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e, adj. (Înv.) Care strălucește ca briliantul. – Din briliant¹.

briliantín (înv.) (-li-an-) adj. m., pl. briliantíni; f. briliantínă, pl. briliantíne