Toate definitiile

BRODERÍE, broderii, s. f. Cusătură în relief (reprezentând flori sau alte ornamente), executată pe un material textil. ♦ P. gener. Ornamentație fină. ♦ Notă muzicală de ornament folosită într-o compoziție (depărtată de nota muzicală de bază cu un ton sau cu un semiton). – Din fr. broderie.

BRODERÍE s. (Transilv.) chindiseală, chindisitură, (prin Ban. şi Transilv.) şlingherai.

BRODERÍE s.f. 1. Artă a decorării unei țesături cu motive ornamentale cusute în relief cu fire din diferite materiale; compoziția ornamentală însăși. ♦ Cusătură făcută la gherghef. 2. (Fig.) Înfloritură, dezvoltare (la o povestire, la o bucată muzicală etc.) [Gen. -iei. / < fr. broderie].

BRODERÍE s. f. 1. artă a decorării unei țesături cu motive ornamentale cusute în relief cu fire din diferite materiale; compoziția ornamentală însăși. ◊ (p. ext.) ornamentație fină. 2. (muz.) ornament melodic realizat prin alternarea unei note dintr-un acord cu cea superioară sau inferioară, depărtată cu un (semi)ton. (< fr. broderie)

BRODERÍE, broderii, s. f. 1. Cusătură în relief (reprezentând flori sau alte ornamente) pe o pânză, pe o stofă etc. 2. (Muz.) Notă de ornament (depărtată de nota reală cu un ton sau cu un semiton). – Fr. broderie.

*broderíe f. (fr. broderie). Lucru brodat. Fig. Înfloriturĭ adăugate uneĭ povestirĭ. Note adăugate în cîntec ca să placă maĭ mult.

broderíe s. f., art. brodería, g.-d. art. broderíei; pl. broderíi, art. broderíile