Toate definitiile

BURGRÁV, burgravi, s. m. (În Germania, în evul mediu) Titlu dat conducătorului unui burg; persoană care purta acest titlu. – Din fr. burgrave.

BURGRÁV s.m. (Ist.) Nume dat comandantului unei fortărețe sau al unui oraș în Germania evului mediu. [< fr. burgrave, cf. germ. Burg – târg, Graf – conte].

BURGRÁV s. m. comandant al unui burg în Germania evului mediu. (< fr. bourgrave)

*burgráv m. (fr. burgrave, d. germ. burggraf, din burg, oraș, și graf, conte. V. pîrcălab). Comandant al unuĭ oraș orĭ unuĭ fort în Germania în evu mediŭ.

burgráv s. m., pl. burgrávi