Toate definitiile

BĂDÍȚĂ s. m. (Pop.) Diminutiv al lui bade; bădie, bădică, bădișor, bădițel. [Var.: bíță s. m.] – Bade + suf.-iță.

BĂDÍŢĂ s. (pop.) bădică, bădişor, (reg.) bădicuţă, bădieş, bădilucă, bădiţel, bădiţică, bădiuc, bădiuliţă, bădiuluţ.

BĂDÍȚĂ s. m. (Pop.) 1. Diminutiv al lui bade. 2. Termen de respect cu care cineva se adresează unui frate mai mare; nene.

bădíța V. bădica.

bădíță (pop.) s. m., art. bădíța, g.-d. art. lui bădíța/bădíței

bădíța V. bădica.