Toate definitiile

BĂNĂȚEÁNCĂ, bănățence, s. f. Femeie (originară) din Banat. – Bănățean + suf. -că.

BĂNĂŢEÁNCĂ s. bănăţeană. (O ~ şi o transilvăneancă.)

BĂNĂȚEÁNCĂ, bănățence, s. f. Bănățeană. – Din bănățean + suf. -că.

bănățeáncă s. f., g.-d. art. bănățéncei; pl. bănățénce