Toate definitiile

BĂRBĂȚÍE s. f. 1. Faptul de a fi bărbat; vârsta de maturitate a bărbatului. 2. Virilitate. ♦ Fig. Organul genital masculin. – Bărbat + suf. -ie.

BĂRBĂŢÍE s. 1. masculinitate, virilitate. (De o ~ pregnantă.) 2. energie, putere, vigoare. (Dă dovadă de multă ~.) 3. v. curaj. 4. v. vitejie.

BĂRBĂŢÍE s. v. maturitate.

Bărbăţie ≠ laşitate, poltronerie

BĂRBĂȚÍE s. f. 1. Faptul de a fi bărbat¹ (1); vârsta de maturitate a bărbatului. 2. Virilitate; putere; curaj, energie. – Din bărbat¹ + suf. -ie.

bărbățíe f. (d. bărbat). Vîrsta de bărbat. Fig. Virilitate, vigoare, forță. Vitejie.

bărbățíe s. f., art. bărbățía, g.-d. bărbățíi, art. bărbățíei