Toate definitiile

BĂȘTINÁȘ, -Ă, băștinași, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care se află din moși-strămoși pe pământul pe care locuiește; autohton, indigen, aborigen. – Baștină + suf. -aș.

BĂŞTINÁŞ adj., s. aborigen, autohton, indigen, neaoş, pământean, (pop.) pământesc, (înv. şi reg.) moşnean, moştean, (înv.) pământenesc. (Populaţie ~.)

Băştinaş ≠ venetic

BĂȘTINÁȘ, -Ă, băștinași, -e, adj. (Adesea substantivat) Care se află din moși-strămoși pe pământul pe care locuiește; autohton, indigen. – Din baștină + suf. -aș.

băștináș, -ă s. și adj. (d. baștină). Originar, autohton, indigen. V. venetic.

băștináș adj. m., s. m., pl. băștináși; adj. f., s. f. băștináșă, art. băștináșa, pl. băștináșe