Toate definitiile

CALICÍE s. f. 1. Sărăcie (extremă); calicenie. 2. Zgârcenie, avariție. – Calic + suf. -ie.

CALICÍE s. v. zgârcenie.

CALICÍE s. v. lipsă, mizerie, nevoie, sărăcie.

Calicie ≠ galantomie

CALICÍE s. f. 1. Sărăcie (extremă). 2. Zgârcenie, avariție. – Din calic + suf. -ie.

calicíe f. Cerșitorie [!]. Mare sărăcie. Mare avariție.

calicíe s. f., art. calicía, g.-d. calicíi, art. calicíei