![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileCAST, -Ă, caști, -ste, adj. Pur, nepătat, neprihănit; virtuos. – Din lat. castus. CAST adj. v. inocent. Cast ≠ corupt, depravat, stricat cast (cástă), adj. – Pur, neprihănit. It. casto, lat. castus (sec. XIX). – Der. castitate, s. f., din lat. CAST, -Ă adj. Pur, neprihănit, neîntinat, nepătat; virtuos. [< lat. castus, cf. it. casto]. CÁSTĂ adj. fecioară, neprihănită, virgină, (înv.) întreagă, (fig.) imaculată. (O tânără ~.) CAST, -Ă adj. pur, neprihănit, neîntinat; nepătat, virtuos. (< it. casto, lat. castus) CAST, -Ă, caști, -ste, adj. Pur, neprihănit; virtuos. – Lat. lit. castus. *cast, -ă adj., pl. caștĭ, caste (lat. castus). Curat, fără pată morală: suflet cast. Căruĭa nu-ĭ place vorba saŭ purtarea urîtă: ureche castă. cast adj. m., pl. caști; f. cástă, pl. cáste cîșt (-turi), s. n. – Termen. – Mr. hîște. Tc. kist „plată eșalonată” (Șeineanu, II, 93). cîșt (vest) și cî́ștĭ (est) n., pl. urĭ (turc. ar. kyst). Rată de chirie, de arendă. |