Toate definitiile

CENTÚPLU, -Ă, centupli, -e, adj. (Rar) Însutit. – Din fr. centuple, lat. centuplex.

CENTÚPLU adj. v. însutit.

CENTÚPLU, -Ă adj. însutit. (< fr. centuple, lat. centuplex)

*centúplu, -ă adj. (lat. céntuplus). Însutit.

centúplu (rar) (-tu-plu) adj. m., pl. centúpli; f. centúplă, pl. centúple