Toate definitiile

CERTÁRE, certări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) certa; mustrare; sfadă. – V. certa.

CERTÁRE s. 1. dojenire, mustrare, (livr.) apostro-fare, (pop.) sfădire. (~ cuiva.) 2. v. ceartă.

CERTÁRE s. v. condamnare, osândă, osân-dire, pedeapsă, pedepsire.

CERTÁRE, certări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) certa; mustrare; ceartă, sfadă.

certáre (înv.) s. f., g.-d. art. certắrii; pl. certắri