Toate definitiile

CONĂCĂRÍE, conăcării, s. f. (Reg.) Orație de nuntă; urare făcută mirilor. – Conăcar + suf. -ie.

CONĂCĂRÍE s. v. colăcărie, oraţie.

conăcărie f. Calitatea de conăcar. Epitalam. – Și conoc- și colăc-.

conăcăríe (reg.) s. f., art. conăcăría, g.-d. art. conăcăríei; pl. conăcăríi, art. conăcăríile