Toate definitiile

CORDEÁ, cordele, s. f. 1. Panglică îngustă care servește ca ornament (legată în păr, la gât, la pălărie etc.). 2. (Zool.) Tenie. 3. Pește marin în formă de panglică și cu aripioarele dorsală, codată și anală contopite (Ophidion barbatum). [Var.: (înv.) cordélă] – Din ngr. kordélla.

CORDEÁ s. v. panglică, tenie.

cordeá (cordéle), s. f. – 1. Bentiță, panglică. – 2. Plantă (Bandingera arundinacea). – 3. Tenie. – Mr. curcudeauă. Ngr. ϰορδέλα (Densusianu, Rom., XXXIII, 276; Tiktin; Gáldi 167), din it. cordella; cf. tc. kordela. – Der. cordelat, adj. (împodobit cu panglici); cordelar, s. m. (negustor de mărunțișuri); cordelărie, s. f. (mercerie). Este dublet al lui cordelă, s. f. (pește marin, Leptocephalus conger), din același cuvînt gr.

cordeá și cordícă f., pl. ele (ngr. kordélla și kurdélla, turc kordela, d. it. cordella, dim. d. corda, funie, coardă; pol. kordel. Cp. cu sardea). Mold. Munt. est. Panglică, fășie [!] de mătase făcută în fabrică. Tenie, un verme [!] intestinal. Un vechĭ joc de cărțĭ.

cordeá s. f., art. cordeáua, g.-d. art. cordélei; pl. cordéle, art. cordélele