Toate definitiile

CORTÍNĂ, cortine, s. f. Perdea de stofă, de catifea etc. care desparte sala de spectacol de scena și care, prin ridicare sau prin lăsare în jos sau tragere în părți, marchează începutul, respectiv încheierea unui spectacol sau a unui fragment de spectacol. ♦ Perdea de metal care desparte sala de spectacol de scenă și care este folosită, în caz de incendiu, pentru a împiedica extinderea focului. – Din it. cortina.

CORTÍNĂ s. (înv.) perdea. (Se lasă ~, la teatru.)

cortínă (cortíne), s. f. – Perdea care desparte sala de teatru de scenă. It. cortina (sec. XIX). Este dublet de la curtină, s. f. (zid de închidere), din fr. courtine.

CORTÍNĂ s. f. 1. perdea de stofă sau de catifea care separă scena de sala de spectacol a unui teatru. 2. văl membranos sau filamentos de pe marginea pălăriei ciupercilor. (< it. cortina)

*cortínă f., pl. e (it. cortína, d. lat. cortina, cort de pele; fr. courtine; germ. gardine; mgr. kortína, kurtína. V. cort). Perdeaŭa sceneĭ unuĭ teatru. V. catapeteazmă.

cortínă s. f., g.-d. art. cortínei; pl. cortíne