Toate definitiile

CRONCĂNÍRE, croncăniri, s. f. Acțiunea de a croncăni și rezultatul ei; croncănit. [Var.: croncăíre s. f.] – V. croncăni.

CRONCĂNÍRE s. v. croncănit.

croncăníre s. f., g.-d. art. croncănírii; pl. croncăníri