Toate definitiile

CRUȚĂTÓR, -OÁRE, cruțători, -oare, Adj. (Rar) 1. Milostiv, îndurător. 2. Econom. – Cruța + suf. -ător.

CRUŢĂTÓR adj. v. econom.

CRUŢĂTÓR adj. v. bun, îndurător, îngădui-tor, milos, milostiv.

Cruţător ≠ necruţător

cruțătór, -oáre adj. Care cruță, econom. Milos, îndurător. S. f., pl. orĭ. Vechĭ. Milostenie.

cruțătór (rar) adj. m., pl. cruțătóri; f. sg. și pl. cruțătoáre