CRÂȘMÚȚĂ, crâșmuțe, s. f. (Reg.) Crâșmuliță. – Crâșmă + suf. -uță.
CRÂŞMÚŢĂ s. v. cârciumioară, crâşmuliţă.
crâșmúță (reg.) s. f., g.-d. art. crâșmúței; pl. crâșmúțe