Toate definitiile

CÚCOVĂ, cucove, s. f. (reg.) Specie de lebădă caracterizată printr-o umflătură neagră la rădăcina ciocului; lebădă de vară (Cygnus olor). – Et. nec.

CÚCOVĂ s. (ORNIT.; Cygnus olor) lebădă de vară.

cúcovă, cúcove, s.f. (reg.) 1. specie de lebădă caracterizată printr-o mică umflătură neagră la rădăcina ciocului; lebădă de vară. 2. cal înalt și slab; mârțoagă.

cúcovă, V. cucuvă.

cúcuvă și cúcovă f., pl. e (cp. cu cucuvaĭe și cu turc. kughu, koghe, lebădă. V. și Bern. la kukava). Un fel de lebădă care are o unflătură [!] neagră la rădăcina cĭoculuĭ (cycnus olor).

cúcovă (reg.) s. f., g.-d. art. cúcovei; pl. cúcove