Toate definitiile

CÂRCÉIE, cârceie, s. f. Piesă de lemn sau de fier de la car, cu care se leagă tânjala de proțap (când se înjugă patru boi). – Et. nec.

CÂRCÉIE s. v. brăţară.

cârcéie (piesă de legătură) s. f., art. cârcéia, g.-d. art. cârcéiei/cârcéii; pl. cârcéie/cârcéi

CÂRCÉIE s. v. brăţară.

cîrcéĭe f., pl. eĭ (d. sîrb. krčalo saŭ d. rom. cîrcel). Est. Pĭesa care leagă tînjala de proțap (ĭa [!] poate fi de lemn orĭ un lanț).