Toate definitiile

CĂCIULÁR, căciulari, s. m. 1. Meseriaș care lucrează căciuli. 2. Infanterist în vechea armată română. – Căciulă + suf. -ar.

CĂCIULÁR s. v. dorobanţ.

CĂCIULÁR, căciulari, s. m. 1. Meseriaș care lucrează căciuli. 2. Infanterist în vechea armată română. – Din căciulă + suf. -ar.

căcĭulár m. (d. căcĭulă). Acela care face saŭ vinde căcĭulĭ. Fam. Dorobanț (în a căruĭ uniformă e caracteristică căcĭula). Trans. June (arcaș). V. cojocar, opincar.

căciulár s. m., pl. căciulári