Toate definitiile

CĂDÍ, cădesc, vb. IV. Intranz. A cădelnița, a tămâia. – Din sl. kaditi.

CĂDÍ vb. v. cădelniţa, tămâia.

cădí (cădésc, cădít), vb. – A tămîia, a cădelnița. Sl. kaditi (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Cihac, II, 37); cf. bg. kadjă. – Der. cădelniță, s. f. (vas în care se arde tămîie; Arg., pungă) din sl. kadilĭnica; cădelnița, vb. (a tămîia).

CĂDÍ, cădesc, vb. IV. Intranz. A cădelnița, a tămâia. – Slav (v. sl. kaditi).

cădésc v. tr. și intr. (vsl. kadili). Rar azĭ. Tămîĭez, cădelnițez, afum cu cădelnița.

cădí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cădésc, imperf. 3 sg. cădeá; conj. prez. 3 să cădeáscă