Toate definitiile

FIXÁ, fixez, vb. I. Tranz. 1. A așeza ceva (rar pe cineva) într-un loc determinat, astfel încât să nu mai poată fi mișcat, clintit. ♦ A se uita țintă la cineva sau la ceva; a pironi cu privirea. ♦ Refl. A se stabili, a se statornici undeva. 2. A stabili un termen, o oră, un preț etc. anumit; a determina. ♦ Refl. A se hotărî, a se decide. 3. (Chim.) A aduce un corp într-o stare din care să nu se mai schimbe, a împiedica să se volatilizeze. 4. A trata cu un reactiv chimic materialele fotografice developate, pentru a le face insensibile la acțiunea luminii. 5. A face ca un colorant să pătrundă în structura fibrei textile sau a pieii, astfel încât fibra sau pielea să nu se mai decoloreze (ușor). ♦ A acoperi un desen cu un fixativ. – Din fr. fixer.

FIXÁ vb. 1. a imobiliza, a înţepeni, a pironi, a prinde, (reg.) a proţăpi. (A ~ ceva în cuie.) 2. a prinde, a pune. (~ olanele pe casă.) 3. a înţepeni, a pecetlui. (~ piatra pe mormânt.) 4. v. asambla. 5. a se agăţa, a se prinde. (Viţa de vie se ~ de araci.) 6. v. amplasa. 7. v. stabili. 8. v. posta. 9. v. aţinti. 10. a-i rămâne, (fig.) a se grava, a se imprima, a se întipări, a se pecetlui, a se săpa, (înv. fig.) a se tipări. (Cuvintele lui i s-au ~ în conştiinţă.) 11. v. ordona. 12. v. alege. 13. v. in-stitui. 14. v. stabiliza. 15. a determina, a hotărî, a preciza, a stabili, a statornici, (înv.) a defige, a însemna, a statori. (A ~ un nou termen.) 16. a preciza, a pune, a stabili. (A ~ un diagnostic.) 17. v. calcula. 18. a determina, a preciza, a stabili, a statornici. (Cum aţi ~ concentraţia vinului?) 19. v. consfinţi.

FIXÁ vb. I. tr. 1. A face să fie fix, nemișcat; a înțepeni, a întări (undeva). ♦ A privi țintă pe cineva sau ceva. ♦ refl. A se stabili undeva, a se statornici. 2. A stabili, a hotărî. 3. A dizolva sărurile de argint nedescompuse de lumină de pe un material fotografic. 4. A face să intre colorantul într-o fibră textilă, astfel încât el să reziste la spălare, la lumină etc. [< fr. fixer].

FIXÁ vb. I. tr. 1. a face să fie fix; a înțepeni, a întări (undeva). ◊ a privi țintă pe cineva sau ceva. 2. a stabili, a hotărî un preț, un termen etc. 3. a dizolva sărurile de argint nedescompuse de lumină de pe un material fotosensibil. 4. a face să intre colorantul într-o fibră textilă, astfel încât el să reziste la spălare, la lumină etc. II. refl. 1. a se hotărî, a se decide. 2. a se stabili undeva. (< fr. fixer)

*fixéz v. tr. (fr. fixer, d. fixe, fix). Fac fix, înfig, înțepenesc: a fixa o scîndură la gard. Fig. Asigur: a fixa victoria. Determin, evaluez: a fixa un preț. Opresc definitiv: îmĭ fixez alegerea unuĭ lucru. Stabilesc: îmĭ fixez domiciliu undeva saŭ mă fixez undeva. Atrag, captivez: a fixa atențiunea cuĭva. Fac constant: a fixa un spirit ușuratic. Privesc lung, fix: omu bine crescut nu fixează pe nimenĭ.

fixá (a ~) vb., ind. prez. 3 fixeáză