Toate definitiile

gî́lmă f., pl. e (cp. cu vind. gúlma-s, tumoare. Wld. 268 și 270. V. jolnă și maglă 1). Dîlmă, deal izolat. Tumoare, unflătură, bolfă, gîlcă, hîlmă. Fig. Iron. Om prost (adică „ceva gogoneț, ca o bubă, ca o gogoașă”. Cp. cu gogleț).