Toate definitiile

CĂPĂȚÂNÓS, -OÁSĂ, căpățânoși, -oase, adj. 1. (Rar.; adesea peior.) Cu capul mare. 2. Fig. Încăpățânat; greu de cap. – Căpățână + suf. -os.

CĂPĂŢÂNÓS adj. v. încăpăţânat, îndărătnic, recalcitrant, refractar.

CĂPĂȚÂNÓS, -OÁSĂ, căpățânoși, -oase, adj. 1. (Rar., adesea peior.) Cu capul mare. 2. Fig. Încăpățânat; greu de cap. – Din căpățână + suf. -os.

căpățînós, -oásă adj. (d. căpățînă). Iron. Cu capu mare. Fig. Încăpățînat. Prost. V. căpos, țestos.

căpățânós (fam.) adj. m., pl. căpățânóși; f. căpățânoásă, pl. căpățânoáse